Gândirea adultului tânăr când vine vorba de analize și de testarea profilului lipidic, în special a colesterolului, este una extrem de simplă, dar greșită: de ce să mă testez dacă nu am niciun simptom și nu sunt bătrân? Testarea poate salva vieți și îți poate oferi o viață la bătrânețe mult mai echilibrată și fără riscuri, asta dacă începi tratamente pentru colesterol de la vârste tinere. Dacă un părinte sau o rudă directă are colesterol mare, testarea la 35+ ani devine recomandată și obligatorie dacă există istoric familial medical de hipercolesterolemie și complicații.
Diagnosticarea colesterolului mărit este rapidă, simplă, analizele de laborator sunt la îndemâna oricui și rezultatele vin foarte repede. De regulă, un colesterol mărit sau foarte mare apare după 40 de ani, când organismul deja dă primele semne de îmbătrânire.
Însă nu e exclus să ai colesterol mărit și la 20-35 de ani. De aceea, testele de rutină anuale sau la 2-3 ani sunt recomandate pacientului peste 30-35 de ani. Un istoric familial medical în care hipercolesterolemia este prezentă constant este un semnal de alarmă care ar trebui să te trimită la cardiologie și la medicul specialist, de familie pentru evaluare medicală și tratamente, analize specifice complete.
Colesterolul, dușmanul tăcut al sănătății tale. Cauze, simptome și valori normale
În literatura medicală de specialitate, colesterolul este definit ca substanță lipidică, este o grăsime de tip ceros, esențială pentru buna funcționare a organismului uman. El este produs de ficat în mare parte, dar este preluat și se găsește și în alimente de origine animală: carne, ouă, produse lactate.
Se vorbește adesea de colesterol „bun” sau „rău”, dar acești termeni sunt folosiți în mod eronat. Colesterolul este o problemă medicală serioasă doar atunci când valorile sale ajung să fie dezechilibrate, ajungându-se la acumularea plăcilor de grăsime în vasele de sânge și la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.
Rolul său în organism este unul multiplu. Face parte din membranele celulare și asigură stabilitatea și fluiditatea membranelor, este precursor al hormonilor steroizi (cortizol, estrogen, testosteron, alți hormoni ai glandelor suprarenale), precursor al vitaminei D. În plus, contribuie la formarea acizilor biliari, utili în digestie, pentru grăsimile din alimente și pentru absorbția lor mai rapidă.
De obicei, pentru a vedea și evalua valorile colesterolului va fi recomandată o analiză de laborator specifică, profilul lipidic, care include colesterol total, LDL și HDL, dar și trigliceridele.
Valorile optime pentru colesterolul total sunt sub 200 mg/dL, între 200-239 mg/dL este o valoare la limită, peste 240 mg/dL discutăm deja de colesterol crescut.
La colesterolul LDL (colesterolul „rău”), valorile ideale sunt, în general, sub 100 mg/dL pentru persoanele fără alți factori de risc, însă ghidurile medicale actuale stabilesc ținte mult mai coborâte (de exemplu, sub 55 mg/dL) pentru pacienții cu risc cardiovascular ridicat.
Valorile între 100 și 159 mg/dL sunt considerate la limită, în timp ce tot ce depășește 160-190 mg/dL indică un colesterol LDL cu valori ridicate, mari. Obiectivul final al oricăror tratamente este reducerea LDL, ținta valorică depinzând strict de categoria de risc în care se află pacientul.
Colesterolul HDL (colesterolul „bun”) trebuie să aibă valori peste 60 mg/dL ca să fie în limite normale. Un nivel sub 40 mg/dL (la bărbați) și sub 50 mg/dL (la femei) este considerat periculos pentru că implică un risc crescut de boli și evenimente cardiovasculare.
Trigliceridele vor avea valori normale dacă se află sub 150 mg/dL. Valorile crescute între 150-199 mg/dL sau cele din intervalul 200-499 mg/dL necesită atenție, iar un nivel de peste 500 mg/dL este considerat foarte periculos, crescând inclusiv riscul de pancreatită, caz în care este nevoie de evaluare medicală și tratament cât mai rapid.
De ce apare colesterolul mărit la analize? Pentru că nu ai de unde ști că ai colesterol mărit până nu mergi la un laborator medical pentru anumite analize recomandate într-un cabinet de cardiologie sau în cabinetul medicului de familie, care vor cuprinde și profilul lipidic.
Simptomatologia colesterolului mărit nu există în general. Da, pot să apară simptome totuși doar când valorile colesterolului sunt deja foarte mari sau sunt și tulburări genetice. Medicul specialist poate observa semne ale colesterolului foarte mare chiar și la un examen physical de rutină, de exemplu xantoame (depuneri de grăsime sub piele sau tendoane) ori arcul cornean (o linie deschisă la culoare la nivelul ochiului), însă acest lucru se întâmplă rar și doar dacă vorbim despre valori peste limita maximă cu mult și un spirit de observație excelent al medicului respectiv.
Simptomele colesterolului mărit sunt strâns legate de complicațiile bolilor cardiovasculare, ele fiind un prim semnal clar legat de efectele valorilor mari ale lipidelor tale, printre altele. Se acumulează treptat plăci în artere (ateroscleroză), ceea ce duce în cele mai multe cazuri la infarct și accident vascular cerebral.
Vestea proastă este că un colesterol mărit și problemele cu el se pot transmite în familie pe linie genetică. Anumite mutații genetice pot cauza hipercolesterolemie familială și pot afecta eliminarea LDL.
Deși modificările genetice există de la naștere și din timpul vieții intrauterine, simptomele pot să apară de abia la maturitate, cu risc mărit de boli cardiace grave și deces la persoane tinere. Când există istoric familial de accident vascular cerebral sau boală cardiacă precoce diagnosticată într-o clinică specializată pe cardiologie, se recomandă și testarea Lp(a) (lipoproteina a) o dată în viață, o particulă de grăsime din sânge (lipoproteină) asemănătoare colesterolului „rău” (LDL), determinată genetic.
Cauzele colesterolului mărit țin de alimentația bogată în grăsimi saturate, de lipsa de activitate fizică și de sedentarism, de fumat și consum de alcool, de stres, de somnul insuficient. Se adaugă vârsta înaintată, îmbătrânirea organismului, metabolismul care nu mai funcționează corect, dar și menopauza la femei.
Medicamentele pentru diabet, boli cronice de rinichi, boli hepatice, cele pentru hipotiroidism, HIV, lupus, apnee de somn, obezitate, anumite diuretice, steroizii vor avea ca efect advers în anumite scenarii clinice creșterea colesterolului.
Colesterolul mărit la persoanele în vârstă şi testarea urmaşilor direcţi la 35+ ani
Colesterolul mărit poate să apară oricând în viața de adult din cauzele deja amintite anterior. S-a observat însă o prevalență a colesterolului mărit și a valorilor prea mari la vârste înaintate. De ce? Pentru că apar schimbări normale legate de vârstă, la nivel de metabolism, de funcții hepatice. Metabolismul e mai lent, ficatul nu mai elimină LDL cu aceeași eficiență ca la 15-20 de ani.
La femei intervine menopauza, care aduce scăderea nivelului hormonilor feminini care au un rol protector; prin urmare, LDL-ul și colesterolul total devin mai crescute, iar HDL-ul scade progresiv.
De vină e și stilul de viață, dar și bolile asociate. Prea multe grăsimi saturate pe care organismul nu le mai procesează corect, sedentarismul crescut la vârste înaintate, alcoolul fără măsură, diabetul și bolile renale sau hepatice, comune la vârste peste 50-60 de ani, vor afecta direct lipidele și vor duce la un colesterol mărit.
De la ce vârstă începe să apară mai des colesterolul mărit în analizele de rutină? Diagnosticarea colesterolului mărit pe baza analizelor de laborator este mai frecventă în intervalul 40-59 de ani, deci în această perioadă și înainte de ea ar trebui monitorizate valorile cu strictețe și mult mai des, ar trebui prescrise tratamente specifice, personalizate pentru a preveni riscurile asociate.
Vizitele periodice în cabinetele sau clinicile de cardiologie București vor fi de dorit dacă ești deja la această vârstă.
Asta nu înseamnă că la 25 de ani sau 35+ ani nu va trebui să faci analize care să indice dacă ai sau nu lipsuri sau dezechilibre lipidice. Dacă ai 35+ ani te poți testa la 3-5 ani, e o testare de rutină, dacă nu ai valori mari ale colesterolului, și anual, dacă s-a observat o fluctuație periculoasă a acestora.
Dacă intervine și istoricul familial și genetic, iar colesterolul mărit este deja o caracteristică a membrilor familiei, testarea va fi făcută chiar și de două ori pe an, cu tratamente adaptate de fiecare dată.
Se poate întâmpla ca membrii familiei să aibă valori similare cu ale tânărului de 35+ ani, de unde rolul genelor în influențarea colesterolului și a valorilor acestuia. Evaluările medicale vor include și analize de laborator specifice, testarea și măsurarea profilului lipidic à jeun (pe nemâncate).
Totuși, semnalul de alarmă real pentru testarea la 35+ ani, dacă deja ai membri ai familiei cu probleme lipidice, nu este doar valoarea izolată a colesterolului, ci istoricul de boală cardiovasculară prematură instalată la mai puțin de 55 de ani pentru bărbați (tați, frați) și la mai puțin de 65 de ani pentru femei (mame, surori).
Chiar dacă părintele sau ruda are colesterol mare, fără valori alarmante sau evenimente acute precoce, tot trebuie să te testezi la 35+ ani, mai ales dacă nu ai teste recente făcute. Medicul de la o clinică de cardiologie București sau medicul specialist îți va spune exact ce analize trebuie să faci ca să fii în siguranță și să te bucuri de o viață fără stres.
Va fi obligatoriu sau recomandat să verifici nivelul colesterolului din sânge și al trigliceridelor dacă: ai 35 de ani și nu ai făcut un profil lipidic de foarte mult timp (peste 5-7 ani sau mai mult), dacă ai istoric familial medical în care mai mulți membri ai familiei au avut hipercolesterolemie sau au suferit complicații severe din cauza ei, ai diabet (chiar și sub tratament), boli cronice de rinichi agravate, hipotiroidism, greutate corporală mărită, sau ai semne vizibile de valori extrem de mari (arcul cornean, simptome ale circulației periferice deficitare, de la dureri de picioare la mers și amorțeli, până la piele rece și modificări de culoare ale membrelor).
Testarea colesterolului şi a trigliceridelor
Testarea colesterolului și a trigliceridelor se va face în clinicile care oferă servicii complete, inclusiv analize de laborator. Medicul cardiolog privat București cu o programare simplificată sau medicul de familie, medicul specialist va fi cel care recomandă acest tip de analize. Se va recolta sânge de la pacient și va fi realizat un profil lipidic, în care se vor evalua valorile colesterolului total, LDL, HDL și trigliceridele.
La adulții de 20+ ani, profilul lipidic à jeun sau non-à-jeun este eficient pentru estimarea inițială a riscului și stabilirea unui nivel LDL de bază. În cazul în care trigliceridele sunt foarte mari într-un test non-à-jeun (peste 400 mg/dL), se recomandă obligatoriu repetarea testării à jeun.
Cu 8-12 ore înainte de acest tip de testare se recomandă repausul alimentar (postul), pentru ca valorile să nu fie influențate de alimentele și băuturile consumate recent.
Adulții sănătoși vor face profilul lipidic la fiecare 4-6 ani, iar dacă există istoric familial medical și factori de risc pentru colesterolul mărit, profilul lipidic se va repeta anual sau chiar de două ori pe an. După vârsta de 50-65 de ani, profilul lipidic va trebui repetat în mod regulat, în fiecare an.
Clinicile MedLife sunt pregătite să vină în ajutorul pacienților care se confruntă cu un colesterol mărit și riscuri cardiovasculare, oferind servicii și investigații medicale decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral. La MedLife, medicii specialiști cu experiență vastă vor evalua fiecare pacient, vor recomanda analize de laborator și investigații complete pentru a stabili cauzele dezechilibrelor lipidice și a preveni bolile cardiovasculare prin tratamente personalizate cât mai eficiente.
O vizită la un cardiolog privat București programare online sau telefonică rapidă va însemna găsirea răspunsurilor la toate întrebările legate de colesterol și de prevenția evenimentelor cardiovasculare, dar și consultații în cadrul cărora se vor putea efectua electrocardiograme, teste de efort sau ecocardiografii. Un RMN sau un CT cardiac poate fi recomandat când există suspiciuni de afectare arterială gravă ori simptome care nu au aparent o cauză ușor de identificat.
Dacă se constată afecțiuni cardiovasculare severe provocate de depunerile de colesterol, se va interveni chirurgical sau intervențional prin angioplastie cu montare de stenturi, trombectomie, cateterizare cardiacă sau, în alte contexte patologice asociate, prin valvuloplastie și corecții congenitale ale defectelor cardiace.
